Critica democraţiei

Nu este deloc necesar ca un om care critică democraţia şi instituţiile democratice să fie un duşman al lor, deşi este probabil ca atât democraţii pe care îi critică, cât şi antidemocraţii care speră să profite de orice dezbinare din tabăra democratică, să-l categorisească aşa. Există o deosebire fundamentală între o critică democratică a democraţiei şi o critică totalitară a acesteia. (...) Democraţii care nu pricep dosebirea dintre o critică prietenească a democraţiei şi o critică ostilă a acesteia sunt ei înşişi pătrunşi de spirit totalitar. Totalitarismul, fireşte, nu poate socoti prietenească nicio critică, doarece orice critică a unei asemenea autorităţi contestă inevitabil însuţi principiul autorităţii.
(Karl Popper, Societatea deschisă şi duşmanii ei)