"Bal mascat" de Giuseppe Verdi – o capodoperă europeană a cărei acțiune se desfășoară în America

În momentul în care am început să-l iau la întrebări pe fratello Google despre opera "Bal mascat" (în italiană: Un ballo in maschera), mi-a atras atenția faptul că acțiunea se petrece în Boston, Massachusetts. De ce oare o operă compusă de un italian, Giuseppe Verdi, pe un libret scris de un alt italian, Antonio Soma, și-ar desfășura acțiunea în America? Galanteria curţilor europene din epoca Rococo-ului nu are nimic în comun cu America. La întrebările mele tot mai insistente, fratello Google, până la urmă, începe ușor ușor să mă lumineze.

Libretul lui Antonio Soma, care stă la baza operei compusă de Verdi, a fost scris, la rândul său, după un alt libret al unui dramaturg francez, Eugène Scribe. Libretul dramaturgului francez, intitulat "Gustave III, ou Le bal masqué" a fost creat special pentru opera cu același nume compusă de Daniel Auber. Pusă în scenă pentru prima oară în anul 1833, la Opéra Le Peletier din Paris, opera franceză a avut un mare succes la vremea respectivă, atingând 168 de reprezentații în numai 20 de ani.[1]

Eugène Scribe, în libretul său, descrie, într-o manieră romanțată, evenimentele care au dus la asasinarea, în anul 1792, a regelui Gustav al III-lea al Suediei. Gustav participa la un bal mascat la Operă, unde a fost împușcat de un nobil. În piesa sa, singurele lucruri reale pe care Scribe le păstrează sunt câteva nume istorice implicate, conspirația în sine și asasinarea de la balul mascat. Restul: caracterizările, personajele, povestea romantică, ghicirea viitorului, trădarea prieteniei, etc. sunt rezultate ale ficțiunii autorului francez.[2]

Inspirată într-adevăr de asasinarea regelui Gustav al III-lea, dar a cărei sursă este scriitura mai mult fictivă a lui Scribe și nu faptele istorice în sine, opera "Bal Mascat" a lui Verdi a fost considerată inadmisibilă de către cenzura guvernului. Complotul și asasinarea unui rege erau văzute, absurd, ca având directă trimitere la tentativa de asasinat (soldată cu un eșec) a lui Felice Orsini din 14 ianuarie 1858 asupra Împăratului Napoleon al III-lea. Revoluționarul italian Felice Orsini aruncase trei bombe asupra cortegiului imperial, pe strada Le Peletier din Paris, în fața Operei. Atentatul se soldase cu 56 de victime, dintre care 8 morţi. Orsini fusese condamnat la moarte şi executat, iar împăratul declanșase urgia împotriva republicanilor.

Inițial, prima reprezentație a operei avea să aibă loc pe scena Teatrului San Carlo din Neapole. Conducerea operei, însă, i-a cerut în mod imperativ lui Verdi să mute acțiunea libretului din secolul al XVIII-lea în Evul Mediu iar locul acţiunii, din Suedia la Florenţa. Personajul principal ar fi trebuit să nu fie un rege, ci un senior feudal. Și alte modificări elucubrante, din punctul de vedere al lui Giuseppe Verdi, ce considera că plasând subiectul în alt spaţiu şi timp, denaturează caracterele personajelor şi atmosfera galantă de la sfârşitul veacului al XVIII-lea.

Astfel, s-a iscat un scandal de mari proporții între compozitorul Verdi și directorul Operei San Carlo care cerea și despăgubiri financiare. S-a ajuns până la proces, compozitorul fiind amenințat cu arestarea. Reacţia populară, manifestaţiile de simpatie de pe străzile orașului, unde se striga „Viva Verdi!”, au convins autorităţile să cedeze în cele din urmă.

La intervenţia impresarului Teatrului Apollo din Roma, "Bal mascat” a putut fi în sfârşit montată aici, la 17 februarie 1859, dar tot cu unele modificări în libret. Cenzura nu admitea nicidecum ca acţiunea să se petreacă în Europa. Așadar, Verdi optează pentru Lumea Nouă, pentru orașul Boston, Massachusetts. Perioada va fi vag sugerată ca fiind cea a începutului anilor 1700, deci cea a Americii de Nord coloniale britanice. Personajul Regele Gustav al III-lea devine guvernatorul englez al Bostonului (Riccardo – contele Richard de Warwick), iar asasinul, propriul său secretar, Renato.[3]

Cu toate că n-a putut răzbi până la capăt cenzura acelor vremuri, "Un ballo in maschera", cea de-a douăzeci și doua creație a lui Giuseppe Verdi, este una dintre cele mai eclatante opere ale tuturor timpurilor. Mâine seară, la ora 18:30, vom avea cu toții ocazia să fim părtași, în sala mare a Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, la premiera acestei capodopere verdiene. Spectacolul liric deosebit se va afla sub bagheta dirijorului austriac de origine chineză Jin Wang, invitat special al evenimentului și reputat pentru colaborările sale artistice cu peste nouăzeci de orchestre din întreaga lume.

Abia aștept mâine seară să fiu iar prezent acolo și să urmăresc cu toate simțurile povestea. Poveste care, așa cum se anunță în comunicatul de presă al evenimentului, este plină de pasiune și de intrigi, în care onoarea și prietenia sunt lucruri sfinte, triunghiurile amoroase sunt cele mai dureroase tabuuri, iar trădarea, cu sau fără mască, se plătește scump. Dacă doriți să veniți, vă sugerez să nu mai ezitați. Au mai rămas doar vreo câteva bilete ce sunt puse în vânzare la Agenția Teatrală și online, pe www.biletmaster.ro.



Referințe bibliografice:
[1] https://en.wikipedia.org/wiki/Gustave_III_(Auber)
[2] https://ro.wikipedia.org/wiki/Bal_mascat
[3] http://www.amosnews.ro/arhiva/bal-mascat-cenzura-17-02-2009