Despre a dărui: Nepoți de Crăciun și ShoeBox

|
M-am bucurat când am primit un email săptămâna trecută despre ediția de anul acesta a proiectului „Nepoți de Crăciun” din Cluj. Într-un fel, când auzi vorbindu-se de acest proiect și de celălalt, parcă geamăn, al lui Vali Vesa, „ShoeBox - cadoul din cutia de pantofi”, știi că se apropie sărbătorile de iarnă. Această perioadă magică a anului e un prilej firesc de a iubi, adică de a dărui. Avem printre noi atât copii cât și oameni îmbrățișați de senectute, care pot zâmbi datorită nouă.

Copleșit

|
Cred că mi-am pierdut îndemânarea de a scrie pe blog. Sau nu? Ideea e că găsisem un stil, la un moment dat. Unul optimist. Acum nu-mi mai aduc aminte de el, mi se pare superficial. Nu sunt copleșit de faptul că vara se sfârșește. Mă bucur că s-a mai răcorit. Voi putea alerga de acum. Ceea ce mă copleșește în acest moment, dar fix în acest moment, pentru că sunt sigur că mâine dimineață nu voi mai avea această senzație, e studenția mea, care a îmbătrânit. Eu sunt tânăr, dar studenția nu. E pe moarte. E drept, are o durată de viață mică.

Magia serilor de vară

|
Serile târzii de vară au ceva magic. Te îndeamnă la viață. Dacă serile de iarnă sunt triste și lungi, serile de vară apar pe neașteptate. Ziua, deși grea, călduroasă este înfrântă în cele din urmă de seara răcoroasă. În aer încep să plutească tot felul de miresme. Flori de tei, iasomie, trandafirași sălbatici. Iar toate acestea se scaldă într-o simfonie perfectă, firească. Sunetul greierilor, lătratul sporadic al câinilor sau voci omenești pline de viață.

Chiria - o opțiune potrivită pentru tine?

|
Să stai în chirie sau să cumperi o locuința? O problemă pe care și-o ridică majoritatea dintre noi, mai devreme sau mai târziu. Pentru fiecare tip de locuință, fie că vorbim despre apartamente sau case, în chirie sau proprietate privată, argumentele sunt multe, atât de o parte, cât și de cealaltă. Însa pentru fiecare dintre noi acestea diferă. Pentru unii chiria este mult mai avantajoasă, iar pentru alții este o opțiune pe care nici nu doresc să o ia în calcul. De cele mai multe ori, pentru tineri, chiria este soluția cea mai accesibilă

Ce mare minune - altă poezie nepublicată

|
E-o mare minune, copilo!
că-n spațiul acesta imens
am apărut amândoi în
aceeași galaxie, pe aceeași planetă.

E-o mare minune, iubito!
că-n timpul acesta făr' de-nceput și făr' de sfârșit
coexistăm doar la câteva clipe lumină.

De-ar fi – o poezie nepublicată

|
De-ar fi în tot acest imens Univers
nevăzut și văzut,
o singură clipă în care tot ceea ce există
s-ar opri puțin preț de-o secundă...

Dincolo de timpi, la Wizz-Air Cluj-Napoca Marathon

|
Dincolo de timpi, dincolo de dorința de a trece de linia de sosire cât mai repede, de a te depăși, în primul rând pe tine, și eventual pe ceilalți, este bucuria competiției. Duminică, 9 aprilie 2017, o dată fixată de mult timp în calendarul propriu, am trăit cele mai frumoase emoții de când am crescut încoace. În drum spre stadion, echipat deja pentru alergare, m-a cuprins un sentiment puternic, asemănător cu cel din prima zi de școală. Un sentiment pe care nu l-am mai trăit niciodată.

Festivalul ClujShorts – vestitorul primăverii

|
Ăsta este deja al treilea an în care mă bucur de prietenia care s-a legat între mine și Festivalul ClujShorts. Totul a început din pasiunea mea pentru filmul de scurtmetraj. În urmă cu doi ani, spuneam tot aici pe blog, că „un scurtmetraj, în ciuda duratei sale mici, izbutește să-ți transmită ceva, să facă să vibreze ceva în tine, să-ți fure de pe față un zâmbet. Un scurtmetraj te face să rostești acel „wow”, până la urmă.” Părerea mea a rămas aceeași. Deși, când mă gândesc acum, scurtmetrajul este mai mult decât atât.